Zeceeeeeeeeeeeeeee !

Politehnica te termina, e clar, si totusi cele mai mari bucurii legate de scoala le am de la politehnica... 9,6 la admitere la matematica si acum 10 la algebra. A fost si este tot ce mi-am propus de la acest semestru. Eu si cu matematica avem o legatura speciala care s-a creat in liceu, datorita doamnei Lupea. Tot respectul! Nu stiu daca chiar eram cel mai bun, dar faptul ca exista o persoana care avea atat de multa incredere in mine si care are si acum... asa ceva nu i se intampla oricui. Si pana la urma te simti super cand te lauda si pe tine un profesor asa "cu desavarsire".
Super tare profesorul meu de algebra de la poli, glumet mai tot timpul, plin de idei interesante, super destept, pot spune ca asa ma imaginez si eu pe mine profesor, exact ca el, numa ca eu am ales alta cale. Deci, Duca Iulian, tot respectul!
A fost faza tare cand mi-a corectat lucrarea, ceva de genul:

-Vad ca ai cam multe absente...
-Asa e, am cam rarit niste cursuri. (dupa ce a inceput sa corecteze si a vazut ca am facut chiar bine)
-Ba, da fiti atenti ca asta statea acasa si invata!
-Pai da! (da' de unde ;)))
-Vad ca asta e scrisul tau pe caietul de probleme.
-Pai am lucrat la algebra zilele astea mai mult decat in tot liceul!
- Ai mai avut cateva ezitari da' eu la asa teza dau 10!

In fine, i-am dat carnetul sa imi puna nota si mi-a mai spus el ca seman su Traistariu(#-o) si ca ala e profesor de matematica, eu i-am zis ca eu nu ma pricep sa cant da el a zis ca si la voce parca seman... pana mea daca zice el! Si i-am zis daca pot sa dau mana cu el inainte sa plec (si am dat-o), inca o data sunt unic :*