Litiu vs. Alcool

E timpul sa vorbim despre litiu, ca si asa nu l-am mai adus de multa vreme in duscutie. Imi aduc aminte ca in momentul in care am ascultat prima data melodia lithium de la evanescence nu prea intelegeam eu la ce se refera titlul. Am crezut ca e ceva pus acolo la intamplare pentru ca suna bine pe note. (ceva gen melodia aia dragostea din tei, va mai amintiti inceputul :-j) Mai nou am descoperit ca litiul este un medicament care se utilizeaza in tratarea depresiei.
Cuvantul asta depresie mi se pare ca e din ce in ce mai de actualitate in vremurile acestea. A nu se citi emo. De fapt, cred ca oamenii au avut depresii din toate timpurile, doar ca populatia este intr-o continua crestere numerica si mijloacele de astazi incurajeaza depresia (mesaje de nu ma uita pe telefon, testamentul lasat offline pe messenger, preoti cu cont pe hi5, etc). In concluzie numarul depresiilor a crescut dar procentul zic eu ca e cat de cat acelasi.
Ca sa revin la litiu, nu prea am idee in ce fel poate ajuta la ce am scris mai sus, dar eu zic ca pana la urma tot nu are cum sa se compare cu banalul alcool etilic, cunoscut printre batrani si sub denumirea de CH3-CH2-OH. In concentratii si cantitati optime, si in amestec cu diferite alte chestii din care cea mai multa parte e apa, alcoolul iti imprima o tendinta spre confesiune sincera si fara prejudecati. Cum zicea si Einstein, cand vorbeste vinul, nu-ti mai tace gura. Tot ce trebuie sa faci e sa nu fii egoist si sa bei de unul singur. Desi cred ca e mai eficient decat mersul la psiholog, nu abuzati totusi de alcool. Incercati sa rezolvati pe cat posibil toate problemele dintr-un foc, dupa deviza rar, da' bine!
Nu va fie teama sa va usurati de ganduri grele asa la o betie, ca va zic eu, nici cainii nu musca oameni beti...

Titlul e inspirat din alt post de-al meu, mai vechi si mai amuzant ;))